mapacuproiecte.ro

AcasăProiecte majore”Comisia Europeană a fost eficace în promovarea unei politici industriale privind bateriile,...

”Comisia Europeană a fost eficace în promovarea unei politici industriale privind bateriile, dar industria a rămas în urmă în ceea ce privește concurența la nivel mondial”, audit al Curții Europene de Conturi

Parcul UE de autoturisme și camionete este din ce în ce mai mult bazat pe energia electrică. În 2021, 18 % din înmatriculările noi priveau vehicule care se încărcau la o priză electrică. Cu toate acestea, fabricarea bateriilor cu ioni de litiu (litiu-ion), care alimentează în mod obișnuit astfel de vehicule, este în prezent concentrată în Asia, dată fiind tradiția de zeci de ani a acestui continent ca furnizor global de echipamente și componente electronice. De asemenea, investițiile în cercetare și inovare, asociate cu producția la scară largă, au permis Asiei să construiască și să își păstreze, până în prezent, poziția de lider tehnologic atât în tehnologia litiu-ion contemporană, cât și în alte tehnologii legate de baterii.

China, în special, a devenit de departe cel mai mare producător de baterii din lume. În 2021, China avea o capacitate de producție de 655 de gigawați-oră (GWh), 76 % din capacitatea globală, cu mult înaintea UE (7 %), a Statelor Unite (7 %) și a Coreei de Sud (5 %)9. În plus, China este, de asemenea, actorul dominant în etapele din amonte ale lanțului valoric, în special ca furnizor de mai multe materii prime și/sau materiale rafinate pentru baterii, în special cobalt, litiu, nichel și grafit natural.

Deși electrificarea parcului de vehicule din Statele Unite a rămas în urmă (630 000 de vehicule electrice vândute în 2021 în SUA, 5 % din vânzările acelui an, față de 2,3 milioane în Europa, 18 %, și 3,3 milioane în China, 16 %), guvernul SUA a adoptat politici publice semnificative, cum ar fi granturi directe și credite fiscale, pentru a promova atât creșterea pieței vehiculelor electrice, cât și dezvoltarea lanțului valoric al bateriilor. În special, guvernul SUA oferă:

– granturi directe în sprijinul investițiilor în producția internă de baterii, precum și în producția de materiale și componente aferente (6 miliarde de dolari americani care urmează să fie finanțați prin Legea bipartizană privind infrastructura în perioada 2022-2026);

– credite fiscale pentru producția de celule sau module de baterii de până la 45 de dolari americani per kilowat-oră (kWh) și 10 % din costul de producție al mineralelor și materialelor critice pentru baterii (autorizate prin Legea privind reducerea inflației), cu un impact bugetar global, incluzând și credite similare pentru componente solare și eoliene, estimat la aproximativ 15,9 miliarde de dolari americani în perioada 2022-2031;

– credite fiscale de până la 7 500 de dolari americani pentru fiecare vehicul electric introdus pe piața americană care îndeplinește condiții predefinite (praguri) conform cărora materialele, componentele și asamblarea finală trebuie să provină sau să aibă loc fie în SUA, fie într-o țară cu care SUA are un acord de liber schimb. Aceste credite fiscale urmează să fie finanțate prin Legea privind reducerea inflației, cu un impact bugetar total estimat la aproximativ 7,5 miliarde de dolari americani în perioada 2022-2031.

Sinteza auditului Curții de Conturi Europeană

Dezvoltarea și producția de baterii a devenit un imperativ strategic pentru UE, înlesnind tranziția spre o energie curată și fiind o componentă esențială a competitivității sectorului autovehiculelor. Pentru a ajuta UE să devină lider mondial în producția și utilizarea durabilă a bateriilor, Comisia a publicat, în 2018, un plan de acțiune strategic privind bateriile. Acesta acoperă diferitele etape ale lanțului valoric, identifică o serie de obiective strategice și propune mai multe instrumente pentru atingerea lor.

În cadrul acestui audit, Curtea a evaluat dacă Comisia a fost eficace în promovarea unei politici industriale europene privind bateriile. În special, ea a examinat obiectivele de politică și instrumentele de intervenție prevăzute în planul de acțiune al Comisiei din 2018, precum și progresele realizate în punerea în aplicare a planului respectiv. De asemenea, Curtea a analizat capacitatea actuală și preconizată de producție a bateriilor în UE, precum și riscurile care ar putea să o afecteze. În sfârșit, Curtea a examinat alocarea sprijinului financiar din partea UE și rezultatele obținute cu ajutorul acestuia. La cinci ani de la lansarea planului de acțiune, prezentul raport își propune să contribuie la îmbunătățirea cadrului de politică și la o utilizare mai eficientă a resurselor UE în acest domeniu.

În ansamblu, Curtea concluzionează că Comisia a fost eficace în promovarea unei politici industriale a UE privind bateriile, în ciuda unor deficiențe la nivel de monitorizare, de coordonare și de direcționare, precum și a faptului că accesul la materiile prime rămâne o provocare strategică majoră pentru lanțul valoric al bateriilor din UE.

Curtea a constatat că, în mare parte, Comisia a pus în aplicare cele mai importante acțiuni din planul său de acțiune, instituind instrumente-cheie în sprijinul sectorului bateriilor. Printre realizările importante se numără crearea unor platforme ale părților interesate care cuprind întregul lanț valoric, o propunere legislativă de un nou regulament privind bateriile și un sprijin financiar sporit pentru proiecte de cercetare, inovare și producție.

Comisia monitorizează lanțul valoric al bateriilor din UE pe baza unor date limitate și care adesea nu mai sunt de actualitate. În plus, planul de acțiune din 2018 nu a stabilit ținte cuantificate și încadrate în timp și Comisia nu a analizat producția de baterii din UE care este necesară pentru a se putea atinge obiectivul dublu al neutralității climatice și al menținerii unui sector competitiv al autovehiculelor în UE. Acest lucru sporește riscul ca obiectivul de emisii zero pentru 2035 al Comisiei să nu fie atins din cauza producției insuficiente de baterii sau ca acesta să fie atins pe baza bateriilor sau a vehiculelor electrice importate, în detrimentul lanțului valoric al bateriilor din UE și al locurilor de muncă asociate. Tot din această cauză crește și incertitudinea cu privire la securitatea aprovizionării cu materiile prime necesare pentru a susține producția în UE.

Sub presiunea unor standarde tot mai stricte de performanță privind emisiile de CO2, capacitatea de producție a celulelor de baterii cu ioni de litiu se află într-o dezvoltare rapidă în UE-27 și ar putea crește de la 44 de gigawați-oră în 2020 la aproximativ 1 200 până în 2030. Totuși, nu este garantată o implementare efectivă a unei astfel de capacități și aceasta poate fi periclitată de factori geopolitici și economici.

În pofida inițiativelor de politică datând încă din 2008, lanțul valoric al bateriilor din UE rămâne puternic dependent de aprovizionarea din afara UE. Începând cu 2030, producătorii din UE se vor confrunta cu o penurie iminentă de materii prime pentru baterii. În spatele acestei situații se află efectele combinate, pe de o parte, ale unei creșteri a cererii la nivel mondial, determinată în principal de electrificarea transportului rutier, și, pe de altă parte, ale limitărilor care există la nivelul aprovizionării interne a UE cu materii prime, care este atât limitată, cât și rigidă. În 2023, Comisia și-a reînnoit eforturile de a rezolva această situație, prin prezentarea propunerii sale de act privind materiile prime critice.

Există multiple fluxuri de finanțare care pun la dispoziție sprijin pentru noi proiecte de cercetare și producție în domeniul bateriilor. În perioada 2014-2020, bugetul UE a furnizat granturi și garanții pentru împrumuturi în valoare de cel puțin 1,7 miliarde de euro, care se adaugă la ajutoarele de stat în valoare de până la 6 miliarde de euro acordate între 2019 și 2021. Comisia nu dispune însă de o imagine de ansamblu asupra sprijinului public total acordat industriei, ceea ce îi limitează capacitatea de a asigura o coordonare și o direcționare adecvate. Curtea a constatat, de asemenea, că condițiile de acordare a sprijinului financiar pentru proiecte importante de interes european comun depind de locul în care sunt situate investițiile respective.

De-a lungul timpului, Comisia a îmbunătățit alinierea finanțării acordate prin programele-cheie de finanțare ale UE pentru cercetare și inovare – Orizont – la o foaie de parcurs tehnologică comună. Cu toate acestea, țintele de natură tehnică stabilite nu au fost încă atinse, iar necesitatea finanțării din partea UE la nivelul individualizat al fiecărui proiect nu este evaluată în mod sistematic.

Pe baza acestor concluzii, Curtea recomandă Comisiei următoarele:

-să actualizeze planul de acțiune strategic privind bateriile, punând un accent deosebit pe asigurarea accesului la materii prime;

-să consolideze monitorizarea cu date regulate, actualizate și cuprinzătoare;

-să îmbunătățească imaginea de ansamblu a finanțării UE pentru lanțul valoric al bateriilor;

-să amelioreze coordonarea și direcționarea finanțării UE pentru lanțul valoric al bateriilor;

-să se asigure că toți participanții la proiecte importante de interes european comun privind bateriile beneficiază de condiții de concurență echitabile în ceea ce privește accesul la sprijin financiar public.

Consultă AICi documentul integral.

foto cover pexels.com/Mike Bird

Donează pentru a susține site-ul mapacuproiecte.ro.

sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001

Articole recente

exploreaza mai multe

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.