România beneficiază de alocări de zeci de miliarde de euro de la bugetul european, prin diferite programe: PNRR, programele regionale, Planul Strategic, etc. Acestor fonduri li se adaugă programele naționale, finanțate de la bugetul de stat, cum este Investalim. 

Calea de la alocare până la accesare/plată efectivă este deseori una lungă și sinuoasă, de multe ori chiar din cauza statului român: birocrație, incompetență, interese obscure, lipsă de viziune.

Mapacuproiecte i-a solicitat consultantului Cosmin Măglaș, AtragemFinanțare, o opinie privind relaționarea mediului privat cu statul român în cadrul programelor de finanțare, în 2024, și cum vede această relație în 2025:

”Pentru a înțelege anul 2024, din punct de vedere al fondurilor nerambursabile, trebuie să avem o scurtă recapitulare a anului 2023, când ministrul Marcel Boloș anunța lansarea a peste 350 de linii de finanțare între lunile mai și decembrie. Din cele 350 de linii anunțate pompieristic au fost lansate 60, poate 70, și acestea cu ghiduri ale solicitantului întocmite pe genunchi, cu greșeli majore și cu condiții absolut halucinante.

”Anul 2024 a fost, din punct de vedere al accesării și implementării proiectelor cu finanțare nerambursabilă un an de luptă între solicitanți și autoritățile de management, prin intermediul consultanților, sau nu.

Trebuie să separăm totuși cele două direcții de finanțare existente – prima pentru autorități publice și a doua pentru mediul privat. Deoarece finanțarea autorităților publice o vedem permanent, este clară, iar evoluția noastră spre servicii de calitate oferite cetățenilor este pe un trend ascendent fără echivoc, deoarece sunt finanțate, atât prin PNRR, prin Programele Regionale cât și prin AFIR investiții în infrastructura publică – reabilitate clădiri din domeniul medical, educațional, servicii publice, infrastructură rutieră, – construire noi facilități de prestare a serviciilor publice, – dotarea serviciilor publice cu echipamente ultraperformante, voi încerca să fac o sinteză a finanțării mediului privat, cel care trebuie, prin taxele și impozitele achitate către bugetul statului, să susțină funcționarea tuturor instituțiilor de drept public.

Din punct de vedere al finanțării IMM-urilor deja vorbim despre un subiect cu o aliniere ciudată a discursului public față de realitate. Public, întreaga clasă politică susține necondiționat dezvoltarea firmelor, prin programe de finanțare lansate, prin măsuri de protecție și prin debirocratizare prin digitalizare. În spatele cortinei însă, mediul privat este tratat ca un hoț de joasă speță de interesele obscure ale autorităților, ca și cum nu contribuția IMM-urilor este cea care susține PIB-ul. Astfel, autoritățile NU au finalizat evaluarea și implicit contractarea proiectelor pentru liniile de finanțare lansate în aprilie 2023 (digitalizare prin PNRR), septembrie 2023 (131 B PR Nord-Vest), decembrie 2023 ( 141 PR Centru), (INVESTALIM) sau altor programe vitale creșterii a operatorilor economici.

Problema acestor întârzieri o reprezintă practic eficiența implementării proiectelor, deoarece după 2 ani de la ofertarea echipamentelor, prețurile s-au modificat substanțial, tehnic avem alte caracteristici, iar aceasta va fi o piatră de moară în spinarea IMM, deoarece autoritățile nu au prevăzut un instrument real de adaptare – orice modificare care generează costuri este suportată de solicitant, iar modificarea listelor de achiziții este imposibilă.

Anul 2024 a început în viteză, și ne bucuram că în sfârșit AFIR lansează mult așteptatele proiecte destinate dezvoltării zonei rurale, respectiv DR 30, tineri fermieri, DR 22, investiții în în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole și DR 15, investiții în pomicultură, pentru ca mai apoi întregul proces să se blocheze, deoarece graba lansărilor de proiecte a condus la supraaglomerarea evaluatorilor, care nu aveau cum să gestioneze un număr atât de mare de proiecte.

AFIR a deblocat situația înspre finalul anului 2024.

Programele regionale – gestionate de fiecare Agenție de Dezvoltare Regională ( 8 la număr) – au fost lansate, pentru sprijinul IMM cu fonduri de până la 4 milioane de euro/proiect, în regiunile Nord Vest, Centru, Vest, Sud Muntenia și Sud Oltenia. Acestea vor fi implementate după semnarea contractelor, operațiune care va dura probabil întreg anul 2025.

Programul Tranziție Justă, care se adresează IMM-urilor din zonele considerate monoindustriale, respectiv județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș a lansat în anul 2024 o măsură de sprijin cu valoarea pe proiect de până la 8 milioane de euro, una dintre cele mai importante sume accesibile vreodată prin fonduri europene.

PNRR și Fondul de Modernizare au avut, în anul 2024, lansarea măsurilor de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum și pentru valorificare, iar operatorii economici au putut depune proiecte de până la 20 de milioane de euro.

Programul Construct Plus a fost lansat și este un real succes, însă nu se cunoaște încă statusul contractării proiectelor.

O concluzie a anului 2024 este aceea că autoritățile doresc, dar încă nu sunt capabile să acționeze multitask, debirocratizarea prin digitalizare a creat de fapt o dublare a birocrației pentru IMM, dar, în mod evident, avem un trend ascendent care nu mai poate fi oprit.

Transparența, comunicarea și relaționarea instituțiilor cu mediul privat trebuie să fie îmbunătățite, deoarece nu reflectă realitatea trăită, iar aceasta generează frustrare și automat scăderea calității solicitanților de fonduri – mai puțini competenți, mai mulți vânători de proiecte.

Anul 2025 va aduce din nou o multitudine de posibilități de accesare a fondurilor nerambursabile, în toate domeniile de activitate, dar trebuie stabilită direcția de dezvoltare a IMM, iar aceasta este competența – majoritatea proiectelor se vor baza, de acum înainte, pe cercetare, pe inovare, pe produse noi, terminându-se cu investițiile de înlocuire sau reabilitare”.

sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001