România a primit până în prezent prin Planul Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ) 9,4 miliarde de euro din totalul de 28,53 miliarde de euro, potrivit unei informări recente a Comisiei Europene. 

Ultima plată a fost efectuată în 23 decembrie 2024, fiind în valoare de 37,05 milioane de euro, ca parte a celei de-a doua cereri de plată, depusă în 2022. 

Mai exact, România a depus a doua cerere de plată la 15 decembrie 2022, fiind acoperite prin această cerere 51 de etape și obiective. După aproape un an, în septembrie 2023, Comisia Europeană a adoptat o evaluare preliminară pozitivă a tuturor etapelor, cu excepția a două. Etapele 129 și 133, referitoare la investițiile în energie, nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, ceea ce a condus la o suspendare de 53,4 milioane de euro. 

După ce România a furnizat informații suplimentare și a înregistrat progrese în ceea ce privește aceste etape, Comisia Europeană a deblocat acum o sumă brută de 42,59 de milioane de euro. Această sumă include 17,78 milioane de euro, legate de etapa 133, care a fost îndeplinită integral, și 24,8 milioane de euro legate de etapa 129, în cazul căreia progresele au fost recunoscute, deși etapa nu este încă considerată îndeplinită în mod satisfăcător. 

Plata către România este de 37,05 milioane de euro, după deducerea prefinanțării. În paralel, din cauza faptului că etapa 129 nu a fost îndeplinită pe deplin, Comisia a redus suma totală a împrumutului disponibilă pentru România cu 10,77 milioane de euro. 

Comparativ cu alte state membre, România a primit cei mai puțini bani, din cauză că nu și-a făcut temele. Cehia a primit în 23 decembrie 2024, suma de 1,7 miliarde de euro; Germania, 13,5 miliarde de euro; Italia, 8,7 miliarde de euro; Portugalia, 2,9 miliarde de euro.

Până în prezent, România a primit un total de 9,4 miliarde EUR, din cele 28,53 miliarde de euro alocate planului de redresare și reziliență al României.  

O analiză efectuată de Economedia arată că acum un an, în decembrie 2023, România a depus a treia cerere de plată, cu o valoare netă de 2 miliarde de euro. Inițial, Comisia Europeană a decis să suspende din această sumă 1,1 miliarde de euro, după ce ”țara noastră nu a îndeplinit șase reforme cheie: operaționalizarea super-agenției AMEPIP, scăderea pragului la microîntreprinderi, numirile șefilor la companii din energie, metroul din Cluj-Napoca, numiri la conducerea companiilor din Transporturi și contracte ce vizează lucrări feroviare”. 

În cele din urmă, forul european a decis să nu mai efectueze nicio plată pentru cererea a treia, după ce Curtea Constituțională și Parlamentul au anulat ”au răsturnat reforma pensiilor speciale considerată anterior îndeplinită în această cerere de plată. Pe de o parte, Curtea Constituțională a decis, joi, că supraimpozitarea pensiilor speciale este neconstituțională. Pe de altă parte, Parlamentul a adoptat indexarea pensiilor militare. Ambele măsuri sunt considerate că afectează reforma în cauză”. 

Din cele 28,50 miliarde de euro pentru implementarea PNRR, 13,59 de euro reprezintă componenta de grant ( fonduri nerambursabile ) și 14,91 de euro, componenta de împrumut.

România trebuie să finalizeze implementarea reformelor și investițiilor finanțate în cadrul PNRR până la sfârșitul lunii august 2026.

sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001