Comisia Europeană a anunțat marți, 25 martie, că a aprobat o listă cu 47 de proiecte menite să stimuleze capacitățile comunitare în materie de minereuri strategice. Printre acestea se află și proiectul SALROM SA privind exploatarea grafitului din zăcământul de la Baia de Fier, aflat deocamdată în conservare, după ce a fost valorificat în timpul regimului comunist și o perioadă după căderea acestuia.

În anexa deciziei C.E., proiectul SALROM SA este menționat la poziția 43: ”SALROM Baia de Fier este un proiect de extracție în derulare în România. Proiectul promovat de Societatea Națională a Sării S.A. își propune să contribuie la aprovizionarea cu grafit (clasa baterii)”, fără să fie menționată valoarea sprijinului acordat de la bugetul european.

SALROM SA a anunțat pe site-ul propriu, în 19 august 2024, că ”va depune în scurt timp 2 cereri de finanțare pentru proiecte în valoare cumulată de aproape 450 de milioane de euro, în vederea valorificării zăcămintelor naționale de grafit, România fiind printre puținele țări care beneficiază de această resursă naturală devenită extrem de prețioasă în contextul dezvoltării noilor tehnologii verzi”.

În același comunicat, societatea a menționat cele două proiecte și valoarea acestora:

1.Proiect de extracție a grafitului de calitate pentru baterii la situl „Baia de Fier” – Dezvoltare Durabilă și Inovație pentru viitorul energiei în Uniunea Europeană / Suma solicitată: 198.306.135 de euro și

2.Proiect de procesare a grafitului de calitate pentru baterii la situl „Baia de Fier” – consolidarea lanțului strategic de aprovizionare al UE pentru tehnologii de energie curată / Suma solicitată: aprox. 247.000.000 de euro.

Comisia Europeană nu precizează în comunicatul publicat în 25 martie dacă acoperă ambele cereri de finanțare sau numai una dintre acestea. În cazul în care ambele cereri de finanțare au fost aprobate, suma de care ar urma să beneficieze SALROM SA pentru situl de grafit de la Baia de Fier este de 445.306.135 euro.

Societatea a mai anunțat în august 2024 că va depune la începutul anului 2025 și ”o a treia Cerere de finanțare referitoare la protecția mediului și sustenabilitatea exploatării de șisturi grafitoase din arealul Baia de Fier. Proiectul vizează reciclarea grafitului pentru baterii la situl „Baia de Fier” și promovarea economiei circulare și a gestionării durabile a resurselor în UE”. Valoarea acestui proiect este de 92.000.000 de euro.

Cupru din Munții Apuseni 

Un alt proiect finanțat de Comisia Europeană este Rovina, ”un proiect de extracție în curs de desfășurare în România. Proiectul promovat de Euro Sun Mining Inc. își propune să contribuie la aprovizionarea cu cupru”.

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul companiei Euro Sun Mining Inc, cu sediul central în Toronto, Canada, ”zăcământul de cupru este situat în Munții Apuseni, fiind al doilea ca mărime din Europa, conținutul de metale fiind de 217 tone de aur și 635.000 tone de cupru”.

Magneziu din Maramureș

Un alt treilea proiect vizează exploatarea magneziului, în județul Maramureș, de către compania Verde Magnesium SRL, controlată de societatea americană de investiții Amerocap, potrivit publicației Ziarul Financiar. 

Pentru proiectele de exploatare a cuprului și a magneziului nu sunt disponibile date privind sprijinul financiar acordat de Comisia Europeană. 

Proiecte europene

Cele 47 de noi proiecte strategice sunt situate în 13 state membre ale UE: Belgia, Franța, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia și România. Acestea acoperă unul sau mai multe segmente ale lanțului valoric al materiilor prime, cu 25 de proiecte care cuprind activități de extracție, 24 de prelucrări, 10 reciclări și 2 înlocuiri de materii prime. Proiectele strategice acoperă 14 dintre cele 17 materii prime strategice enumerate în Actul privind materiile prime critice. Printre acestea se numără mai multe proiecte care vizează litiul (22 de proiecte), nichelul (12 proiecte), cobaltul (10 proiecte), manganul (7 proiecte) și grafitul (11 proiecte).

Aceste proiecte vor asigura faptul că UE își poate îndeplini pe deplin criteriile de referință pentru 2030 privind extracția, prelucrarea și reciclarea litiului și cobaltului, realizând în același timp progrese substanțiale în ceea ce privește grafitul, nichelul și manganul. În plus, alte proiecte strategice care implică magneziu (1 proiect) și tungsten (3 proiecte) vor contribui la reziliența industriei de apărare a UE, care se bazează pe utilizarea acestor materiale.

Aceste proiecte au fost selectate deoarece contribuie la aprovizionarea sigură a UE cu materii prime strategice, respectă criteriile de mediu, sociale și de guvernanță și sunt fezabile din punct de vedere tehnic. În plus, proiectele selectate au demonstrat, de asemenea, beneficii transfrontaliere clare pentru UE.

Pentru a deveni operaționale, cele 47 de proiecte strategice au o investiție totală de capital preconizată de 22,5 miliarde EUR. Aceste proiecte vor putea beneficia de sprijin coordonat din partea Comisiei, a statelor membre și a instituțiilor financiare pentru a deveni operaționale, în special în ceea ce privește accesul la finanțare și sprijinul pentru conectarea cu achizitorii relevanți. Acestea vor beneficia, de asemenea, de dispoziții simplificate în materie de autorizare, pentru a asigura previzibilitatea pentru promotorii de proiecte, protejând în același timp standardele de mediu, sociale și de guvernanță. În conformitate cu CRMA, procesul de acordare a autorizațiilor nu va depăși 27 de luni pentru proiectele de extracție și 15 luni pentru alte proiecte. În prezent, procesele de autorizare pot dura între cinci și 10 ani.

Contextul

Actul privind materiile prime critice (CRMA) a intrat în vigoare la 23 mai 2024. În aceeași zi, Comisia a publicat o cerere de propuneri pentru recunoașterea proiectelor ca proiecte strategice, cu o dată-limită la 22 august 2024. Cererile considerate complete au fost evaluate de Comisie cu sprijinul unor experți externi pentru a verifica dacă proiectele îndeplinesc criteriile relevante în temeiul CRMA. Pe baza acestei evaluări, Comisia a identificat o listă de proiecte pentru extracția, prelucrarea, reciclarea sau înlocuirea materiilor prime strategice. Comisia a consultat Comitetul pentru materii prime critice, compus din statele membre și Parlamentul European în calitate de observator, pentru a discuta și a adopta un aviz cu privire la lista proiectelor strategice la 20 februarie 2025 și la 12 martie 2025. Comisia a primit, de asemenea, cereri pentru proiecte situate în țări terțe. Decizia privind eventuala selecție a unor astfel de proiecte va fi adoptată într-o etapă ulterioară. Comisia va anunța în curând o nouă cerere de candidaturi pentru proiecte strategice, planificată în prezent pentru sfârșitul verii.

sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001