Panourile solare amplasate pe acoperiș oferă locuitorilor din Beirut, capitala Libanului, promisiunea unui mod de a trăi mai confortabil, în condițiile în care țara se confruntă cu o criză energetică și cu dificultăți economice, deopotrivă.

Frigiderul și boilerul din apartamentul profesoarei Sonia Constantin funcționează cu electricitatea produsă de panourile solare montate pe acoperișul casei sale. Stând pe canapea cu sora ei, Sonia se bucură de confortul redescoperit al casei ei, alimentată fără întreruperi cu energie electrică.

Profesor libanez de științe ale educației, Sonia Constantin a decis să investească 6.500 de dolari (5.140 de lire sterline) din economiile sale în nouă panouri solare și o baterie, în septembrie anul trecut. „Nu căutăm o viață de lux, pur și simplu vrem demnitate”, spune ea.

Investiția i-a permis să se dezaboneze de la generatoarele cu motorină, deținute de firme private, care furnizează energie pentru majoritatea gospodăriilor din Beirut. „De atunci, am reluat o viață normală: îmi pot încărca telefonul oricând vreau”.

Autoritatea care gestionează rețeaua națională de electricitate a Libanului s-a străduit să satisfacă cerințele de energie electrică ale populației, în condițiile războiului civil intern, declanșat în 1975, oferind  consumatorilor o soluție de criză: curent electric produs de generatoare pe motorină, amplasate în cartiere, prețurile fiind însă ridicate. Războiul civil s-a încheiat în 1990, dar problemele rețelei de electricitate au continuat. Furnizorul de stat, Electricity of Lebanon (EDL), a încetat cu totul furnizarea de energie în 2021, când a rămas fără combustibil, cufundând toată țara într-o pană de curent aproape totală. În Beirut, întreruperile de curent au continuat timp de peste un an și jumătate, compania de stat EDL fiind capabilă să furnizeze energie electrică doar pentru o medie de 3-4 ore pe zi.

Acesta a fost doar un simptom al multiplelor crize noi din țară, serie care a început în 2019 cu o criză economică și valutară considerată de Banca Mondială drept „una dintre primele zece, posibil primele trei, cele mai grave prăbușiri economice din lume, începând cu anii 1850”. Inflația în Liban a ajuns la 171% în 2022.

În mijlocul crizei economice, pentru multe familii, panourile solare de pe acoperiș au devenit un substitut atât pentru energia electrică furnizată de rețeaua națională, cât și pentru generatoarele private diesel. Deși panourile fotovoltaice de pe acoperiș rămân o soluție imperfectă, situația nefavorabilă din Liban a demonstrat  puterea energiei solare și modul în care aceasta poate oferi o sursă de energie electrică curată și fiabilă atunci când alte sisteme electrice se defectează.

Sistemele de transformare a energiei solare în energie electrică și termică s-au extins exponențial în întreaga lume, în ultimii 15 ani, capacitatea de producție crescând de peste 50 de ori, între 2008 și 2021. În același timp, prețul energiei din sursă solară a scăzut semnificativ. Aproximativ 25 de milioane de gospodării la nivel global au astăzi panouri solare pe acoperișul lor, iar numărul acestora este de așteptat să crească la 100 de milioane până în 2030.

Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin evitarea utilizării combustibililor fosili, energia solară este adesea apreciată și pentru importanța sa de a oferi acces la energie în zonele lumii care nu sunt încă conectate la o rețea națională.

În Liban, însă, deciziile individuale de a apela la energia solară sunt acum mai mult un răspuns la criza economică decât o reacție la schimbările climatice și poluarea aerului.

„Înainte de 2021, gospodăriile instalau panouri solare din motive ecologice”, spune Pierre El-Khoury, directorul general al Centrului Libanez pentru Conservarea Energiei (LCEC), agenția națională de energie a țării. „În 2021, însă a devenit un mijloc și o necesitate de a asigura aprovizionarea cu energie: producția EDL, care ajungea până acum la 1.800 MW, a scăzut sub 150 MW”. Apoi, în 2022, alegerea a început să fie determinată în principal de preocupări economice, spune el, deoarece prețul relativ al electricității provenite de la generatoare diesel a crescut de zece ori în lire libaneze.

Din 2021, generatoarele diesel, deținute în mod obișnuit de furnizori privați, au funcționat ca un înlocuitor aproape cu normă întreagă pentru electricitatea din rețeaua națională, ceea ce a dus la facturi uluitoare la electricitate. Sonia Constantin spune că a trebuit să plătească până la 100 de dolari (79 de lire sterline) pe lună – o treime din salariul ei în 2022, deoarece moneda națională, lira libaneză, a pierdut 98% din valoarea ei față de dolar din 2019. Doar bancnota de 100 de dolari a lui Constantin i-a garantat cinci amperi (A), suficienți pentru a face funcționale nu mai mult de câteva becuri și un frigider.

Potrivit Human Rights Watch, gospodăriile libaneze au cheltuit, în medie, 44% din venitul lor lunar pe facturile generatoarelor diesel între noiembrie 2021 și ianuarie 2022. Panourile solare, între timp, costă cel puțin câteva mii de dolari, în funcție de numărul și de calitatea acestora, dar asigură protecția împotriva întreruperilor de curent și a inflației facturilor la electricitate.

Generatoarele diesel au și alte probleme. În primul rând, folosesc motorină, provocând o poluare semnificativă a aerului. Firmele operează, de asemenea, ilegal, spune Christina Abi Haidar, consilier juridic în domeniul energiei pentru agențiile ONU și sectorul privat. EDL are oficial monopol asupra pieței de electricitate în Liban, adaugă ea, dar „un monopol de facto al furnizorilor [privați] este permis să existe, deoarece patronii sunt afiliați elitei politice”.

Toate acestea au determinat o schimbare uriașă în domeniul energiei solare, în Liban. Între 2020 și 2022, capacitatea instalată de energie solară în întreaga țară s-a înmulțit de peste opt ori, în mare parte din energia solară de pe acoperiș. Peste 650 de megawați (MW) au fost instalați doar în 2022, spune El-Khoury, ceea ce a adus capacitatea solară totală a Libanului la 870 MW, conform cifrelor sale. „Capacitatea instalată ar trebui să ajungă la 1.000 MW în iunie [2023]”, spune el. El estimează că, între timp, capacitatea instalată a generatoarelor diesel se ridică probabil la 1.000-1.500 MW.

El Khoury estimează că aproximativ 50.000 de gospodării sunt acum echipate cu sisteme fotovoltaice pe acoperiș – adică aproximativ 4% din cele 1,3 milioane de gospodării ale sale.

Având în vedere rata de instalare scăzută anterioară a Libanului și devalorizarea monedei, care a făcut ca achiziționarea de panouri importate să fie foarte costisitoare pentru localnici, creșterea energiei solare din Liban este „foarte impresionantă”, spune Alix Chaplain, doctorand în sociologie și studii urbane la Sciences Po din Paris.

Libanul își propune să își aprovizioneze 30% din necesarul de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Cu toate acestea, unii susțin că Centrul Libanez pentru Conservarea Energiei ( LCEC ) și guvernul Libanului au jucat un rol redus în lansarea energiei solare în țară. Au fost oferite puține stimulente: o schemă de împrumut implementată pe parcursul a opt luni, de exemplu, a primit doar aproximativ o sută de cereri în februarie 2023, spune El-Khoury, în timp ce Abi Haidar afirmă că schema „nu funcționează”. .

Human Rights Watch a susținut că influența politică a importatorilor de motorină a subminat încercările anterioare de reformare a sectorului electric în favoarea surselor regenerabile. Piața generatoarelor este evaluată la 3 miliarde de dolari (2,4 miliarde de lire sterline) pe an. Abi Haidar, care a contribuit la legea energiei regenerabile și conservarea energiei din Liban în 2009, spune că legea „nu a văzut niciodată lumina și a rămas într-un sertar în Parlament”. Alte reglementări privind energia regenerabilă au fost modificate și lipsite de substanță sau nu au fost niciodată implementate pe deplin, spune ea.

Ministerul Energiei și Apei din Liban nu a răspuns la o solicitare de răspunsuri până la momentul publicării.

Energia solară contribuie cu adevărat la rezolvarea problemei energiei electrice în Liban – Pierre El-Khoury

Între timp, mulți locuitori nu au acum o plasă de siguranță privind accesul la energie electrică. Malaki Chaddoud, o doamnă în vârstă de 82 de ani, din Beirut, spune că nu își poate permite un abonament la un generator diesel – cu atât mai puțin să investească în panouri solare. Acesta este cazul uneia din cinci gospodării, din procentul de 20% cei mai săraci locuitori din totalul populație. „În aceste zile, avem electricitate doar pentru două ore”, spune Chaddoud.

Sectorul privat, care se confruntă cu lupte similare în accesul la energie electrică fiabilă, se îndreaptă, de asemenea, către energia solară. Spitalul privat Hopital-Dieu de France cheltuiește 500.000 de dolari (401.000 de lire sterline) pe motorină în fiecare lună pentru funcționarea generatoarele private, spune directorul Nassib Nasr. Din 2012, a investit aproximativ 1.000.000 de dolari (790.000 de lire sterline) în sisteme de energie solară în încercarea de a reduce dependența spitalului de combustibil, îmi spune el. Nasr spune că vrea să acopere „fiecare metru pătrat disponibil” al spitalului cu panouri. „Supraviețuirea spitalului depinde de asta”.

În absența rețelei de energie, totuși, generatoarele diesel, care pot genera cantitățile mai mari de energie necesare în sălile de operație, trebuie să rămână principala sursă de energie electrică din motive de siguranță. În vara anului 2021, spune el, spitalul a fost aproape de a se închide din cauza lipsei de combustibil. „Pacienții noștri se luptă din ce în ce mai mult să ne plătească facturile, iar investiția în panouri solare este o modalitate de a le menține cât mai rezonabile posibil”, adaugă Nasr.

Pentru Pharmaline, cea mai mare fabrică farmaceutică din Liban, investiția de 600.000 de dolari (481.000 de lire sterline) în 1.244 de panouri solare a fost, de asemenea, o condiție de supraviețuire. „Inițial, aceasta a făcut parte dintr-o strategie globală de sustenabilitate, dar acum suntem motivați de necesitatea independenței energetice și a reducerii costurilor”, spune Joanne Chehab, directorul executiv al Malia Group, compania-mamă a Pharmaline. Compania a economisit 150.000 de dolari (120.000 de lire sterline) pe combustibil de la instalarea în 2022, spune ea, și are în vedere extinderea în continuare a parcului solar.

Stând în biroul său din Ministerul Energiei și Apei, iluminat datorită panourilor solare instalate pe acoperișul clădirii, El-Khoury îmi spune că „energia solară contribuie cu adevărat la rezolvarea problemei electricității în Liban”.

Cu toate acestea, Abi Haidar susține că absența unei reglementări impuse privind energia solară înseamnă că schimbarea în curs nu poate fi considerată „o tranziție energetică”. Acest lucru se va întâmpla doar „când [guvernul] implementează un plan de reducere a combustibililor fosili și de reducere a emisiilor de CO2, nu atunci când te duc la o întrerupere totală”, argumentează ea. Ea are, de asemenea, îngrijorarea că o calitate proastă a echipamentelor active în țară poate duce la accidente. Ea dorește o abordare mai colectivă, care să permită accesul la energia solară pentru toți, mai degrabă decât doar solar privat de pe acoperiș pentru cei care își permit.

El Khoury minimizează aceste preocupări cu privire la siguranță, argumentând că sunt puține accidente care implică panouri solare, dar crede și în proiecte colective. În 2014, el a proiectat șarpele solar al râului Beirut, 10.000 mp (107.000 sq ft) de panouri instalate de-a lungul unei porțiuni de 325 m (1.070 ft) a râului Beirut. Cu toate acestea, la fel ca toate sistemele conectate la rețea, poate livra energia electrică produsă numai atunci când EDL funcționează – aproximativ patru ore pe zi din februarie 2023.

Anul trecut, Ministerul Energiei și Apei a publicat un plan pentru restabilirea alimentării cu energie electrică, inclusiv un plan pentru importul de energie electrică din Iordania și utilizarea gazului la una dintre centralele sale. De asemenea, speră să instaleze o capacitate regenerabilă considerabilă în următorii cinci ani, și anume 680 MW de energie solară, 742 MW de energie eoliană și 394 MW de energie hidro.

Întreruperile frecvente din Liban duc la alte dificultăți în utilizarea energiei solare: atunci când rețeaua este offline, gospodăriile și companiile nu își pot vinde surplusul de energie solară furnizorului național, un proces numit net-contoring. În consecință, mulți proprietari instalează baterii pentru a-și stoca propria energie electrică și o folosesc atunci când este nevoie, potrivit lui José Antonio Naya Villaverde, șeful Institutului pentru Cooperare Universitară (ICU), o organizație non-profit italiană. ICU lucrează cu ONG-uri locale, folosind fonduri internaționale pentru a înființa un proiect de reutilizare sau eliminare a bateriilor în siguranță.

”Accesul la energie electrică nu este o marfă, este un drept fundamental al omului” – Christina Abi Haidar

Creșterea spectaculoasă a energiei solare pe acoperiș în Liban indică faptul că poate juca un rol important în a ajuta oamenii să își asigure energia electrică în perioade de criză. Tehnologia a oferit un colac de salvare pentru mulți în circumstanțe mai puțin decât ideale din țară, permițând o aparență de normalitate – cel puțin pentru cei care își permit.

Sonia Constantin spune că trecerea de la generatoarele diesel la cele solare a însemnat îndepărtarea de rețelele private de motorină și beneficierea de energie electrică mai ieftină și mai curată. „Este o soluție grozavă”, spune ea. Ea se minunează de faptul că a avut suficientă energie electrică pe tot parcursul iernii – atâta timp cât și-a monitorizat îndeaproape consumul. Totuși, spune Constantin, își dorește să se poată baza pe o rețea funcțională pentru a-și vinde surplusul de electricitate.

Abi Haidar subliniază mai general necesitatea statului de drept și a unui cadru legislativ solid atunci când are loc o trecere la nivel național către energie regenerabilă, pentru a încuraja sectorul privat într-un mod eficient și „pentru a evita scenariul haotic de dezvoltare pe care îl vedem în Liban. „. De asemenea, consideră că proiectele colective, mai degrabă decât cele individuale, ar trebui încurajate. „Această strategie ar asigura că toată lumea are acces la energie electrică”, spune ea. „[Accesul la energie electrică] nu este o marfă, este un drept fundamental al omului”.

sursa BBC

sau în contul BCR: RO64RNCB0484008452370001